Oraşul Ungheni, de-a lungul anilor important centru administrativ, economic şi cultural dispune de un potenţial puternic de dezvoltare a turismului şi în special a turismului cultural. De-a lungul istoriei aici au avut loc multe evenimente istorice şi înseşi oraşul a dat naştere multor personalitati marcante, activitatea cărora face parte din patrimoniul cultural internaţional.
sâmbătă, 26 august 2023
Fii turist la tine în țară și află istoria orașului Ungheni
Când Lipcani devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. Descoperă frumusețea locului și fii turist la tine în țară
La sfarsitul secolui XIX - începutul sec. XX Lipcani devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. La târgurile săptămânale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, obiecte de metal, lână și unt, frânghii, etc. În acea perioadă Lipcani era unul dintre cele mai mari și dezvoltate orașe din nordul țării.
Istoria localității
Prima atestare documentară a localității datează cu 17 iunie 1429. Denumirea Lipcani provine de la tătarii lipcani care au populat odinioară această localitate, fiind strămutați în 1699 din Camenița.
În secolul XIX și începutul secolului XX Lipcani este un centru comercial în nordul Basarabiei. La tîrgurile săptămînale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, articole din metal, lînă și in, frînghii etc.
În perioada sovietică, Lipcani devine un important centru industrial. În oraș s-au deschis fabrici de conserve, bere, unt, combinatul de panificație, de deservire socială și multe alte unități economice. În anul 1998 orașul Lipcani a încheiat un acord de colaborare cu orașul Siret din România.
Resurse naturale
Fondul funciar al oraşului constituie:
• suprafaţa totală a intravilanului - 734,5 ha
• teren arabil - 248,4 ha;
• păşuni,fîneţe - 91,8 ha;
• păduri - 45,3 ha;
• bazine acvatice - 27,6 ha.
Sfera socială
Edificiul Liceului Teoretic a fost inaugurat în 1962, avînd o capacitate de 420 elevi. În prezent în incinta liceului studiază 319 elevi şi un colectiv de 32 profesori, personal tehnic în număr de 15 persoane. Liceul dispune de o sală de sport, sală festivă,bibliotecă, cantină.
Grădiniţa de copii a fost deschisă în anul 1972. Instituţia preşcolară este o grădiniţă tip predestinată pentru 6 grupe, cu o capacitate de 140 locuri. La moment activează 6 grupe cu 146 copii.
Mai multe pe moldovenii.md
Sursa pozelor: Vitalie Condratchi
marți, 15 august 2023
Fii turist la tine în țară și descoperă frumusețea din satul Lalova, raionul Rezina
Lalova este o localitate în raionul Rezina, Republica Moldova. Ea se află în partea de sud–est a raionului și dispune de resurse ale solului cum ar fi: pietriș, piatră, nisip, lut. Comuna este situată pe malul Nistrului și se întinde pe o suprafață de 11 ha. Bonitatea medie a solului în teritoriul comunei o constituie 69 balo / hectar.
![]() |
Râul Nistru, vedere din satul Lalova, Hanul lui Hanganu |
![]() |
Râul Nistru, vedere din satul Lalova, Hanul lui Hanganu |
![]() |
Râul Nistru, vedere din satul Lalova, Hanul lui Hanganu |
Letopisețul scris al acestei localități începe încă din timpurile lui Ștefan cel Mare. Lalova a crescut absorbind în sine 3 siliști nistrene străvechi - Ețcani, Stodolna și Cobâleanca. Ocina trecu de la bătrânul Copcici, la nepoata Tatiana. Aflăm despre aceasta din cărțile domnești ștampilate de voievozii Petru Rareș (16 martie 1529) și Iliaș Rareș (3 aprilie 1550).
În 1668 stăpânea satele Lalova și Stodolna vistiernicul Gheorghe Ursachi. La 23 decembrie 1696 domnitorul Antioh Cantemir îi confirmă lui Iordache Rosset dreptul asupra satului Lalova "în hotar cu Stodolna și Horodiște", pe care îl cumpărase având martori pe mitropolitul Sava și boierul Nicolae Donici.
Administrația militară rusă, conform catagrafiei din 1772-1773 întregistra în Lalova 20 de gospodării și 31 capi de familii în Stodolna. În Lalova sunt supuși unui bir cumplit al trupelor țariste de ocupație.
În 1803 Lalova avea 68 de birnici, iar Stodolna - 51, toți în supușenia boierului Răducanu Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră în 1812.
Între 1812-1821 Zoița Rosetti stăpânea s. Lalova și avea frumoase livezi și mari plantații de tutun, iar boierul Vasile Buzdugan satul Stodolna, el e cel care în 1882 va deveni membru al judecătoriei din Orhei.
În satul Lalova puteți să vă odihniți la pensiunea Hanul lui Hanganu, care a devenit cunoscută în Republica Moldova.

Pagina de facebook a pensiunii poate fi accesată aici.
„O plimbare de două zile,700 km,de-a lungul Nistrului ,mai mult pe dealuri și păduri pină la Cioburciu cu trecere la Prut apoi de-a lungul riului in sus,codrii Călărașului cu finalizare in Lalova. Desigur cu vizite la colegii care ne-au fost în cale,unde am fost primiți cu mare plăcere și dragoste. Un mare mulțumescOlesea Cojocaru de la ecoresort Butuceni,
Pavel Țăranu pensiunea Meșter Faur,
Ana Statov cu frumoasele fete de la Găgăuz Sofrasi.Ne-am fi dorit să vizităm mai multe locuri dar...” se scrie pe pagina de facebook a pensiunii Hanul lui Hanganu.
Album foto poate fi vazut aici.
Sursa textului despre localitate: wikipedia.org.
duminică, 13 august 2023
Fii turist la tine în țară și descoperă frumusețea orașului Călărași prin ochii fotografului Nicolae Sturza
Fii turist la tine în țară și descoperă frumusețea orașului Călărași prin ochii fotografului Nicolae Sturza.
Călărași, mai demult Călărași-Târg, este un oraș din raionul omonim din Republica Moldova. Călărași are sensul de soldat din cavalerie, cavalerist.
Călărașii constituiau unul dintre elementele principale ale vechii armate ale Țării Moldovei. În Moldova călărașii asigurau paza hotarului contra tătarilor și altor invadatori. Tot ei erau însărcinați să ducă corespondența la domn și de la domn. Orașul Călărași se așterne pe ambele maluri ale râului Bîc, în regiunea unor dealuri miraculoase de Codru, cam la jumătate de cale între Chișinău și Ungheni (59 de km până la Ungheni și 49 de km până la capitala Republicii Moldova și 132 km de municipiul Iași, România), îmbrățișând cele două artere de comunicație ce duc spre frontieră – autostrada și calea ferată.
Dealul de lângă Tuzara, acoperit cu o pădure seculară, are o altitudine de 383 de m, cel ce urcă spre Nișcani, pe șoseaua Călărași-Orhei, se înalță la 353 m.
luni, 9 ianuarie 2023
Descoperă istoria vinăriei din sudul Moldovei, cu o istorie de 67 ani (VIDEO)
Vinăria Taraclia a fost fondată în 1955 și se află în sudul Moldovei în orașul Taraclia.
„În anii 2000, vinăria noastră a fost reînnoită. Am cumpărat o linie de îmbuteliere, utilaje moderne pentru prelucrarea strugurilor. În prezent compania noastră exportă vinuri în țări precum România, Cehia, Belarus, Polonia, America de Sud și livrăm vinul și pe piața internă.”
https://www.youtube.com/watch?v=YJY1YNrPNxo&embeds_euri=https%3A%2F%2Fagora.md%2F&feature=emb_logo
Manager marketing Vinăria Taraclia, Frangu Gheorghe
Articolul complet îl citiți aici.
Top 10 atracții turistice din raionul Soroca
Raionul Soroca este apreciat pentru atracțiile turistice de aici, atât pentru cele foarte populare, cât și pentru cele cunoscute și vizitate de mai puțini turiști.
Ecipa ziarul Observatorul de Nord a făcut un top al celor mai importante atracții turistice care merită a fi vizitate de orice sorocean, dar și de toți oaspeții care ajung în Soroca.
Articolul complet poate fi citit aici.
Satul meu cel sfânt și drag... Cotova
M-au impresionat până la lacrimi vorbele ei. Și acum, scriind despre Cotova, satul meu cel scump și drag, mi-a venit să zic, precum ar fi zis înțeleapta mea mamă: „Ehe, nici nu bănuiesc cotovenii mei că în fiecare zi înconjur satul, făcând popas pe locurile dragi...”
![]() |
Vedere a satului Cotova. Sursă foto: Pagina de Facebook a Primăriei Cotova |
Legenda spune că trecea o nuntă dintr-un sat în altul când porni o ploaie înspăimântătoare. Apa, cică, venea în valuri atât de uriașe și furioase, încât au înghițit nuntașii cu tot cu mireasă. De câte ori treceam prin Valea Fetei mă scuturau fiorii, iar când ascultam legenda cântată părea că văd alaiul de nuntă înghițit de valuri...
Articolul complet - poate fi citit aici.
Obiceiul strămoșesc „Claca”
În secvențele video este prezentată munca colectivă benevolă prestată de clăcași (țărani) pentru a se ajuta reciproc la construcția unei case din chirpici. Obiceiul respectiv a fost răspândit în tot spațiul românesc.
Video-ul poate fi văzut aici.
duminică, 8 ianuarie 2023
Corbu Winery, o mică vinărie de familie duce povestea Luncii Prutului mai departe
Corbu Winery, construiește pe o moștenire bogată, transmisă din tată-n fiu, al secretelor prefacerii strugurilor în vin și deja al vinului în povești și legende, acesta fiind și motto-ul cramei Corbu – „VIN cu o poVESTE”.
Fiecare picătură de „Negru de Văleni” și „Alb de Văleni” este personal lucrată cu suflu și suflet de al cramei maestru-vinificator Ilie Știrbeț; având un singur scop, acela de a subția linia plăpândă dintre lumesc și divin, secretele Pământului mereu se găsesc într-un pahar de vin.
- Articolul complet poate fi citit aici.
luni, 12 decembrie 2022
Vadul Rașcov – un târg basarabean obișnuit, cu o populație evreiască proeminentă
Vadul-Raşcov – post fortificat de sprijin şi control, cu vameşi şi ostaşi de pază pe Nistru, a fost atestat pentru prima data la 14 ianuarie 1447, ca târg de negustori și călători. Moşia localităţii aparţinea mănăstirii Golia din Iaşi.
În secolul al XVIII-lea era considerat un important vad comercial, fapt atestat şi de prezenţa pe hărţile timpului.
Zamfir Arbore în Dicţionarul geografic al Basarabiei, alcătuit în 1904, scrie: „Vad-Rașcu este un târguşor, centrul volostei cu acelaşi nume. Are 492 case, cu o populaţie de 5244 suflete, din cari aproape 3 mii evrei; există poştă şi telegraf. Centrul daraverilor comerciale peste Nistru cu Podolia.”
Articolul complet poate fi citit aici.
Sursa fotografiei: Roman Friptuleac.
luni, 5 decembrie 2022
Pohrebea – satul care a ieșit din anonimat în doar 3 ani
Un sat mic din stânga Nistrului are aspirații mărețe. În doar câțiva ani își propune să concureze cu Orheiul Vechi și să atragă mii de turiști din țară și de peste hotare. Este vorba despre Pohrebea, com. Coșnița, r. Dubăsari. Localitatea cu mai puțin de 700 de persoane, în ultimii ani s-a transformat într-o adevărată atracție turistică, situată la doar 37 km de Chișinău.
Satul, care în urmă cu trei ani avea doar un magazin alimentar, o biserică plină de gloanțe adunate în al doilea război mondial și un drum central cât de cât asfaltat, acum se laudă cu șapte pensiuni turistice proaspăt deschise, două restaurante, un oraș al caprelor (da, da, ai citit bine!), o locație pentru activități de teambuilding și o comunitate de oameni care contribuie la dezvoltarea localității.
Articolul complet poate fi citit pe moldova.org.
Crama Mircești: Cum strugurii de pe cea mai înaltă colină cu viță-de-vie din Moldova au ajuns vin îndrăgit în diasporă și ce secrete ascunde un simplu butoi (FOTO)
La distanță de 80 de km de Chișinău, pe câteva coline se întinde Crama Mircești. Un conac boieresc restaurat în 2011 și peste 17 hectare de viță-de-vie sunt locul unde se produc vinuri îndrăgite de cunoscătorii locali, dar mai cu seamă, de cei din diasporă. Locurile pitorești sunt deschise vizitatorilor din 2020, iar în cramă sunt amenajate spații cu atmosferă de-a dreptul boierească.
Zona în care este amplasată Crama Mircești împletește două clime - cea a bazinului râului Răut, de unde pleacă apele în râu și marginea Codrilor. Tot din unul dintre dealuri pornesc trei râulețe: Cula - care se revarsă în râul Răut, Ichelul - care se revarsă în Nistru și un mic afluent al râului Bîc. Iar peste un deal se află un alt afluent, Delia, care se revarsă în râul Prut.
Articolul complet poate fi citit pe agora.md.
PORȚIA de istorie | Evreii din Basarabia: Minoritatea care a ajuns de la 11% din populație la doar 0,1% în ultimele două secole
Deși ar părea greu de crezut, în urmă cu aproape 200 de ani, evreii au ajuns la un moment dat să reprezinte aproape jumătate din populația Chișinăului, la acea vreme, capitală a guberniei Basarabia, reprezentând totodată și o importantă parte a populației din regiune. Fabricanți, negustori, cămătari, prăvăliași, intelectuali sau simpli muncitori, influența acestora asupra istoriei țării noastre este una semnificativă, reprezentând în special o parte dureroasă când vine vorba de anii 1940.
Pentru a înțelege mai bine cum au apărut și care a fost aportul evreilor la dezvoltarea actualei regiuni dintre Prut și Nistru, am decis să facem o scurtă incursiune în istoria prezenței acestora în zonă.
Când au apărut evreii în Basarabia
Un răspuns clar la această întrebare nu există, or primele mărturii documentare despre evreii din spațiul nostru pot fi găsite în jurnalele unor călători arabi din sec. IX - X. Cu toate acestea, având în vedere descoperirile arheologice, se presupune că apariția acestora ar data încă din perioada Daciei Romane, or chiar din sec. al II-lea, ei venind cel mai probabil, urmare a valului de coloniști aduși aici de împăratul Traian.
Articolul compelt poate fi citit pe agora.md.