Liceul Militar „Regele Ferdinand I” din Chișinău – „Uzină de energie națională”

După Unirea Basarabiei cu România (1918), au fost create premizele necesare pentru racordarea învățământului din provincie la valorile naționale. Materiile de studiu se predau în limba română. La Chișinău, a funcționat un liceu militar care avea drept scop să formeze o elită militară și patriotică. Pe baza surselor de arhivă, a memorialisticii, a presei de epocă și a literaturii de specialitate, va fi prezentat procesul de constituire și evoluție a acestui institut de învățământ în cel de-al doilea oraș, după numărul populației, din România întregită. Vor fi reliefate, astfel, contextul istoric, resursele umane (profesorii, elevii) și cadrul de activitate al Liceului Militar „Ferdinand I” din Chișinău.

Liceul Militar din Chișinău a fost creat împreună cu alte două licee militare din România, prin Înaltul Decret nr. 3613 din 21 august 1919, semnat de regele Ferdinand I. Din perspectiva sistemului de învățământ, liceele militare se subordonau Direcției liceelor militare, iar din punct de vedere administrativ – corpurilor de armată în raza cărora se aflau. În cazul Liceului Militar din Chișinău, acesta se subordona Corpului III de Armată. La mijlocul anilor ʼ30, directorul liceelor militare era generalul Dumitru Marțian, iar generalul S. Ion Demetrescu era subdirector.

INAUGURAREA ȘI VIZITE OFICIALE

La inaugurarea Liceului Militar din Chișinău, la 16 noiembrie 1919, au participat generalii Lupescu şi Ghinescu, arhiepiscopul Nicodim, ministrul Basarabiei şi autoritățile orașului Chişinău.

Basarabia, în mod special Chișinăul, au onorat cu pietate memoria Casei Regale prin denumiri de licee, străzi, spitale, orfelinate, câmpuri sportive. În acest context, în anul 1920, numele regelui Ferdinand I l-a obținut Liceul Militar (Grati, 2020, p. 112). Liceul a fost vizitat de regele Ferdinand I şi de regina Maria, în mai 1920, de generalii francezi Berthelot şi Le Rond, de mareșalii Alexandru Averescu şi Ion Antonescu. În itinerarul trupelor ce defilau cu ocazia vizitelor oficiale în Chișinău era inclus și Liceul Militar. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în ziua de 1 noiembrie 1920, atunci când la Chișinău a sosit, cu trenul, președintele Consiliului de Miniștri, generalul Alexandru Averescu. Cu această ocazie, circulația trăsurilor a fost întreruptă pentru porțiunea str. Alexandru cel Bun, cuprinsă între str. Pușkin și Poștei, doar tramvaiele având dreptul să circule.

AMPLASAMENT 

Inițial, localul edificiului s-a aflat într-un spațiu ce adăpostea și alte instituții din oraș, local impropriu unei școli cu specific militar. În 1926, Liceul Militar „Regele Ferdinand I” din Chișinău a pretins clădirea Liceului de Băieţi nr. 2 „M. Eminescu”, aflată pe artera principală a urbei1 . Pe baza deciziei autorităţilor, Liceul de Băieţi nr. 2 din Chişinău a fost evacuat din sediul său în favoarea Liceului Militar. Administrația Liceului de Băieţi a înaintat un memoriu preşedintelui Consiliului de Miniştri, în care a protestat față de această decizie, menționând că este: „o lovitură nemeritată adusă unei instituţii culturale cu un trecut vrednic de toată lauda”. În continuare, se relevă că statul a contribuit la construcția instituției cu doar o treime din valoarea lui, iar restul cheltuielilor au fost suportate de fondurile particulare ale Liceului şi din donații. Decizia autorităților însă a rămas în vigoare (Crețu, 2020, pp. 143-144). Instituția de învățământ se afla într-un edificiu monumental de pe bulevardul central Carol al II-lea, clădire ridicată în acest scop și care a fost distrusă în anul 1944. 

Articolul complet poate fi accesat aici, fiind scris de istoricul Ion Valer XENOFONTOV.