Pentru istoria spațiului românesc, anii 1916 – 1922 poartă o amprentă negativă și dramatică, în care doar victoria din Primul Război Mondial și Marea Unire de la 1918 mai reprezintă o pată de culoare în acest peisaj al unui trecut alb-negru. Motivul principal al acestei situații este legat de prezența și impactul devastator al epidemiilor de tifos exantematic, gripa spaniolă și malaria, care au fost prezente la rândul lor și în Basarabia, odată cu intrarea României în Primul Război Mondial.
Dintre toate însă, boala care a produs cele mai teribile consecințe în acești ani a fost epidemia de tifos exantematic din perioada anilor 1916 – 1922. Impactul acesteia a fost atât de grav, încât unii politicieni români recunoșteau că a provocat chiar mai multe morți decât însăși marele război. Apărută inițial în Serbia, tifosul exantematic s-a răspândit rapid, în lipsa unui sistem de sănătate eficient, pe întreg Frontul de Est, în special în România și Imperiul Rus. Doar în această parte a lumii, boala a provocat între 2,5 și 3 milioane de morți.
Ce este tifosul exantematic
Mai cunoscut și sub denumirea de febra tifoidă, tifosul exantematic este o boală infecțioasă cauzată de bacteria numită Salmonella typhi. Printre simptomele acestei boli se numără o febră persistentă, dureri de cap, abdominale și o erupție cutanată caracteristică pe suprafața pielii.
Transmis de păduchele de corp, tifosul exantematic s-a răspândit rapid în special grație lipsei de igienă, atât pe front cât și în spatele acestuia, care la rândul său a cauzat și apariția unui focar de păduchi.
Istoricii și cercetătorii francezi, în special Didier Raoul și Philippe Brouqui în lucrarea „Tifosul în primul Război Mondial” consemnează că boala a căpătat o răspândire largă pe Frontul de Est începând cu anul 1914, când a apărut în Serbia, acolo unde în urma bombardării orașelor și satelor, a fost distrusă și infrastructura medicală, fapt ce a afectat iremediabil și starea sănătății populației. Combinată cu malnutriția, supraaglomerarea și lipsa de igienă, tifosul s-a transmis în rândul refugiaților și a soldaților, care l-au răspândit mai departe în lagărele de război.
Articolul complet poate fi citit aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu