miercuri, 17 iulie 2024

Recomandare de carte // ROCKul, „NOROC”-ul & NOI: (1966-1970) de Mihai Ştefan Poiată

În seria de recomandare de carte de pe blogul „Locuri de văzut în Moldova, voi recomanda cărți despre formații muzicale, interpreți și oameni de cultură din Republica Moldova.



Cartea ROCKul, „NOROC”-ul & NOI: (1966-1970) de Mihai Ştefan Poiată a apărut la editura ARC din Chișinău în anul 2013 și are 272 de pagini plus fotografii alb-negru ale interpreților formației rock „NOROC”.

Despre celebra formație „NOROC”- s-a scris mult, sporadic și nu întotdeauna convingător. Autorul reconstituie pas cu pas istoricul apariției grupului, periaoda sade glorie și momentul dezmembrării ansamblului. Mihai Ștefan Poiată proiectează evoluția „NOROC”-ului pe un amplu fundal social-politic și cultural-artistic al Chișinăului de altădattă, prezentând, în mod sincron, eterogena estradă sovietică țo doversitatea efervescentă a rockului mondial. 

Partea cea mai vibrantă a cărții o constituie, cu siguranță, amintirile interpreților care alcătuiau nucleul formației: Mihai Dolgan, Lidia Botezatu, Alexandru Cazacu, Ștefan Petrache, Ion Suruceanu, Valentin Goga ș. a. Fiecare dintre ei are un fel aparte de a inspira și expira muzică și de a exista prin ea.


Celebra melodie De ce plâng chitarele - Formatia Contemporanul (NOROC)



Nu poți reconstitui istoria anilor '70 fără a aminti de grupul „NOROC”, dar nici de grupul „NOROC” nu poți scrie fără a te referi la contextul, fie și anonim, în care a apărut și a activat acest grup. 


De ce autorul s-a referit doar la „NOROC”-ul din anii 1966-1970? Pentru a răspunde la această întrebare, autorul ar trebui să mai scrie o carte sau poate chiar mai multe, despre fiecare membru al grupului „NOROC” și despre toți muzicienii și cântăreții pe care i-a lansat Mihai Dolgan pe parcursul a patru decenii, dar „aici și acum” s-ar putea mărturisi doar atât: după anul 1970 au urmat alte vremuri, în care a activat un alt Mihai Dolgan, care a scris o altă muzică, cântată și dansată de alte generații... 

„NOROC”-ul din anii 1966-1970 a trezit la viață o generație care, două decenii mai târziu, avea să devină o forță de temut... 



CONTEXT

 Vlad Ioviță a scris scenariul Se caută un paznic, inspirat de povestea lui Ion Creangă Ivan Turbincă, apoi a încercat Gheorghe Vodă, care și-a asuamt regia, iar împreună cu el au mai „încercat” operatorul Pavel Balan, pictorul-scenograf Vasile Covrig, compozitorul Eugen Doga și actorul Mihai Volontir - toi debutanțți și toți reveniți acasă cu premii de la festivalul cinematografic de la Riga.

Filmul Se caută un paznic este lansat pe ecrane un an mai târziu, dar Gheorghe Vodă și Vlad Ioviță reușesc să-și înscrie în biografia de creație și anul 1966. Primul toartă, împreună cu Aureliu Busuioc (scenariul), Pavel Balan (imaginea) și Dumitru Fusu (comentariul), filmul documentar De-ale toamnei, iar Vlad Ioviță și Serafim Saka (scenariul) reușeșsc o bijuterie cinematografică ce va intra în antologia filmografiei naționale: documentarul Fântâna


În anul 1966, studioul „Moldova-film” anticipează succesul de la Riga cu alte două lungmetraje de ficțiune remarcabile: Emil Loteanu, după proba profesională din Așteptați-ne în zori, ne surprinde și ne înduioșează cu poemul cinematografic Poienile roșii, iar Valeriu Gagiu, după ce este remarcat cu scenariul Omul merge după soare, își face debutul regizoral cu Gustul pâinii, un film curajos, de o tensiune dramatică surprinzătoare, în care anii colectivizării își găsesc o expresie cinematografică viguroasă și emoționantă. 


Melodia Cântă un artist - Alexandru & Anatol Cazacu



În anii 1966-1970, cât a activat, în formula lui legendară, „NOROC”-ul a editat doar două discuri. Primul, apărut în 1968, cuprindea două piese: De ce plâng ghitarele și Cântă un artist. Cel de al doilea, apărut în 1969, a fost completat cu alte două piese: Copiii soarelui și Dor, dorule.


Din cuprinsul cărții:

  • Un monument pentru „NOROC”. Cuvânt-înainte de Eugen Lungu
  • De ce „și noi”?
  • Dacă anul 1966 ar fi durat... 20 de ani

Capitolul 1. Atunci și acolo;

Capitolul 2. Destine imposibile, dar... inevitabile;

Capitolul 3. Așa s-a aprins fitilul bombei...

Capitolul 4. „NOROC”-ul în constelația Rockului.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu