La 6-8 aprilie 1903 (19-21 aprilie, conform calendarului pe stil nou), la Chișinău a avut loc tragicul eveniment - Pogromul evreiesc. În acest context, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova, cu susținerea Primăriei municipiului Chișinău va organiza un șir de evenimente comemorative, care vor avea loc timp de două zile, pe 20 și 21 aprilie.
„Soarele a strălucit, salcâmul a înflorit, ucigașul a înjunghiat”, sunt o parte din versurile poemului Orașul Măcelului, scrisă de poetul evreu Haim Nahman Bialik cu referire la pogromul antievreiesc din 6 -8 aprilie 1903. Declanșat după ce ziarul de limbă rusă „Bessarabeț” a relatat că în luna februarie a aceluiași an ar fi fost ucis un copil creștin la Dubăsari în cadrul unui ceremonial religios iudaic, acest progrom a tulburat opinia publică internațională, fiind considerat a fi „cel mai oribil masacru anti-evreiesc de până la Buchenwald și Auschwitz”.
Prințul Serghei Urusov care a fost guvernator al Basarabiei între 1903 – 1904 a fost trimis în gubernie pentru a restabili ordinea publică și a asigura un proces de „reparare” a urmărilor pogromului. Înainte de a fi trimis în Basarabia, Urusov a descris pogromul în următorul fel:
Citiți și Când și cum au ajuns nordul și sudul Basarabiei un „mozaic de etnii”
„Am avut atunci impresia că pogromul s-a produs din cauza certei unei evreice, proprietară de carusel, cu un om de rând care dorise să se dea gratis cu caruselul, că autoritățile locale și poliția s-au fâstâcit și au dat dovadă de pasivitate și că unica persoană care prevăzuse posibilitatea unor tulburări antievreiești de Paști fusese șeful secției de la Chișinău, a poliției secrete, baronul Lowendahl Lavrenti Nikolaevici”, scria în memoriile sale.
Articolul complet poate fi citit aici.
Iată doar câteva date care arată evoluția tragică a comunității evreiești din Moldova:
- Către sosirea puterii ruse în anul 1812, în Basarabia locuia comunitatea evreiască constantă, care număra în jurul a 20.000 de oameni. Erau 16 şcoli evreieşti în număr de 2100 de elevi şi 70 de sinagogi.
- În anul 1836, populaţia evreiască a crescut până la 94.045 oameni, iar către anul 1897 deja număra 228.620 de evrei, locuitori ai Basarabiei (11,8% din toată populaţia). Către sfârşitul secolului 19, evreii constituiau circa jumătate din populaţia Chişinăului, în număr de 125.000 oameni.
- În timpul guvernării Imperiului Rusesc Ţarist, în perioada Zilelor de paşti, la 6-7 aprilie anul 1903, au fost asasinaţi 49 de evrei, circa 500 au fost răniţi, au fost grav deteriorate sute de case şi prăvălii evreieşti în timpul pogroamelor petrecute în Chişinău. Circa 2000 de familii evreieşti au rămas fără adăpost.
- Al doilea pogrom al comunităţii evreieşti a avut loc la 19-20 octombrie 1905, în timpul căruia 19 evrei au fost asasinaţi şi 56 au fost răniţi.
- În perioada celui de-al doilea Război Mondial, zeci de mii de evrei au fost împuşcaţi în masă, deportaţi în ghetouri, şi lagăre de concentrare pe teritoriul Basarabiei şi Ucrainei. Un număr mare de evrei basarabeni au fost deportaţi în Transnistria sau masacraţi de către subdiviziunile germane de „curăţare”. Comunitatea evreiască a Chişinăului a fost complet exterminată, şi anume naziştii au extirpat 53000 din 65000 locuitori ai oraşului.
Articolul complet poate fi citit aici.
Un răspuns clar la această întrebare nu există, or primele mărturii documentare despre evreii din spațiul nostru pot fi găsite în jurnalele unor călători arabi din sec. IX - X. Cu toate acestea, având în vedere descoperirile arheologice, se presupune că apariția acestora ar data încă din perioada Daciei Romane, or chiar din sec. al II-lea, ei venind cel mai probabil, urmare a valului de coloniști aduși aici de împăratul Traian.
Ceva mai multă claritate istorică găsim totuși abia în perioada primilor domni ai Țării Moldovei, în cazul de față Roman I (1391 - 1394) și Alexandru cel Bun (1400 - 1432), care printr-o serie de hrisoave acordă unele înlesniri comercianților evrei așkenazi. Cu timpul, comunitățile evreiești vor apărea în toate orașele și târgurile din Țara Moldovei, mai ales că în zonă vor apărea și evreii sefarzi, de origine spaniolă.
La Chișinăul, evreii sunt atestați în 1774, când în urma unui recensământ efectuat de trupele ruse, sunt înregistrați 600 de evrei, din populația totală a orașului de 7.000 de locuitori. La nivelul întregii regiuni a Basarabiei, populația evreiască reprezenta 4%, conform recensământului din 1818.
Articolul complet poate fi citit aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu