Motivația din spatele acestui proces nu a fost atât reprezentată doar de politica de rusificare derulată de Moscova, cât și de necesitatea de a exploata multe dintre pământurile rămase libere, în vederea creării unei baze social de sprijin a regimului. Acest lucru era valabil în special pentru sudul regiunii, cunoscut o lungă perioadă sub numele de Bugeac și locuit anterior de tătari, care după anexare, au fugit fie în Imperiul Otoman, fie au fost strămutați forțat în Crimeea și alte regiuni ale Imperiului.
Pământuri libere?
Odată cu emigrarea în masă a tătarilor din sudul Basarabiei, autoritățile ruse au estimat că pământurile libere reprezentau circa 500.000 de ha, care urmau să fie ocupate de coloniștii ademeniți de promisiunile guvernului țarist. Asta deși, la anexare Basarabia avea, conform art. IV al Tratatului de Pace de la București, o suprafață de 45.630 km2 și o populație de 51.121 de familii sau 482.630 de locuitori, după cum afirmă istoricul I. Nistor în „Istoria Basarabiei”.
În acest context, unul din comandanții trupelor ruse, M. Kutuzov, urmat de amiralul P. Ciceagov a asigurat strămutarea chiar la scurt timp după anexare, a 482 de familii bulgare și găgăuze, de rând cu alte 38 de familii de moldoveni, după cum afirmă Mihail Ciachiar în „Originea găgăuzilor” din revista Viața Basarabiei din 1933. Totodată, au fost făcute și o serie de „rugăminți” pe lângă primul guvernator al Basarabiei, Scarlat Sturza, să mai înlesnească așezarea în regiune a coloniștilor străini.
„Războiul din urmă a trezit mințile și speranțele moldovenilor, valahilor, grecilor, bulgarilor, sârbilor și tuturor popoarelor legate sufletește de Rusia. Bulgarii și sârbii, moldovenii și valahii au nevoie de patrie. Domnia voastră le-o poate oferi în acest ținut”, se arăta în nota informativă trimisă de Guvernul de la Petersburg, citată în lucrarea lui I. Nistor „Istoria Basarabiei”.
În acest sens, la șapte ani de la anexare, potrivit cercetătorului, autoritățile țariste au emis un ucaz care stipula înlesnirile de care țăranii din sudul Dunării dar și alte părți ale Europei se puteau bucura dacă alegeau să vină în Basarabia. În acest sens, printre avantajele oferite se numărau:
Scutire de taxe, impozite și alte prestații pentru o perioadă de 10 ani
60 de desetine pentru fiecare familie
Credite avantajoase pe termen lung
Scutirea de înrolare și serviciu militar pe 50 de ani
Autonomie religioasă și culturală
Odată anunțate și aplicate, măsurile respective au dus la creșterea graduală a numărului de coloniști, atrași de aceste condiții, mai ales în urma deselor războaie ce aveau loc în Balcani dar și pe continentul european. Deși pare greu de crezut, în marea majoritate a cazurilor, privilegiile anunțate de Rusia au fost păstrate în linii mari până în anul 1871, când Basarabia devine oficial gubernie a Imperiului Rus.
Articolul complet poate fi citit pe agora.md.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu