Cimitirul evreiesc din satul Vălcineț, raionul Ocnița cunoscut sub numele de Beit Olam, este un sanctuar al tăcerii și uitării. Întins pe o suprafață de 3,5 hectare la marginea satului, acest loc de odihnă veșnică găzduiește morminte datând din secolul al XVII-lea. Deși ultima înmormântare a avut loc în jurul anilor 2000.
Primele mențiuni a acestui cimitir evreiesc, potrivit arhivelor, au fost în secolul al 17-lea, atunci a fost prima înmormântare. Ultima persoană a fost înmormântată aici în anii 2000. Din păcate nu avem vreun suport financiar. Eu am încercat să dau de comunitatea evreiască ca să putem, într-un mod oarecare, cât și de puțin, să avem o finanțare ca să putem întreține acest cimitir
Alexandru Grosu, primarul comunei Vălcineț
Cimitirul din acest sat este un muzeu în aer liber, unde vizitatorii care cunosc ebraica sau idișul pot citi de pe pietrele funerare destinul și istoria celor înhumați aici.
Noi ne aflăm la cimitirul evreiesc din satul Vălcineț, raionul Ocnița, un loc, care, deși are o importanță istorică deosebită, a devenit părăsit de mulți ani de zile. Lipsa de resurse și interes face ca acest cimitir să devină tot mai greu de întreținut. Astfel, toată istoria comunității evreiești a fost îngropată aici
Denis Chirtoca, jurnalist NordNews
Plăcile funerare sub formă de obelisc, copaci fără ramuri, dar și altele sunt câteva dintre vestigiile pe care soții Filipciuc le îngrijesc cu dedicație în a doua generație.
Ultimul bărbat evreu a strâns toate cărțile într-un sac și le-a îngropat într-un mormânt aparte. Сărțile sunt îngropate lângă soția lui. Acest bărbat făcea slujbe de înmormântare pentru morți, el deținea multe cărți. Nu a rămas nimic, înafară de rugăciunea lor sub sticlă în limba ebraică
Natalia Filipciuc, îngrijitoarea cimitirului
Pe majoritatea mormintelor din cimitir este încrustată Steaua lui David, un simbol antic cu șase colțuri. Adoptat în secolul al XIX-lea ca simbol național de către evreii emancipați, Steaua lui David echivalează cu crucea creștină și a devenit un emblemă comună pe sinagogi, instituții evreiești, monumente, pietre funerare, documente și obiecte religioase și casnice.
Sinagoga servește ca loc principal de rugăciune pentru comunitatea evreiască și adesea include spații suplimentare pentru studiu, socializare sau birouri. La 5 km de comuna Vălcineț, în orașul Otaci, se află un astfel de lăcaș de cult care astăzi este o ruină.
Până în 1940, această clădire a servit ca sinagogă pentru comunitatea locală din Otaci. Ulterior, a devenit Casa de Cultură, funcție pe care a îndeplinit-o până în anii ’90. Astăzi, edificiul este vizitatat ocazional de descendenții evreilor emigrați, fie în Europa și America, fie în Israel.
În acest cimitir este înmormântată mătușa, străbunica și străbunelul meu. Foarte multe morminte părăsite, deoarece oamenii au plecat, timpul deja nu este acela de cândva, foarte puține persoane mai pot veni și vizita acest cimitir și au rămas doar două persoane care mai au grijă de acest loc
Larisa Turcman, locuitoarea comunei Vălcineț
Reprezentanții comunității evreiești din Republica Moldova indică faptul că în prezent în țară locuiesc aproximativ 15.000 de evrei. Numărul acestora a scăzut semnificativ de-a lungul timpului: în 1897, populația evreiască număra 228.668 de persoane, scăzând la 65.672 în anul 1989.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu