Proiectul actualului Palat al Preşedintelui Republicii Moldova (fostul Soviet Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti) a fost elaborat în anii 1980–1985 de arhitecţii Iuri Tumanean, Arcadi Zalțman, Victor Iavorski și inginerul Anatolie Liutîi.
Din punct de vedere constructiv, el reprezintă un edificiu compus din trei blocuri care includ nucleul vertical şi două anexe laterale joase. Palatul Președinției Republicii Moldova constituie una dintre primele construcţii moldoveneşti realizate în stilul postmodernist. Autorii proiectului au apelat însă nu numai la modele postmoderniste, ci şi la patrimoniul arhitectural şi decorativ autohton („floarea de piatră”), utilizând și anumite elemente stilizate ale ordinelor clasice (capiteluri de pilaştri, cornişe denticulate ş.a.), ale arhitecturii caucaziene (sistemul de acoperire de tip „glhatun” sau „darbazi” ş.a.) şi ale celei interbelice (plafoane cu casete ş.a.).
Acest edificiu reprezintă un accent urbanistic important în centrul istoric al Chişinăului și un monument ușor recognoscibil de chișinăuieni, oaspeții capitalei și turiștii străini.
Până în secolul al XIX-lea, locul pe care se înalță actualul Palat al Președintelui Republicii Moldova (Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 154, Chișinău – 2073) făcea parte din moșia Buicani (Buiucani), stăpânită din 1690 de Mănăstirea Galata din Iași, mănăstire închinată Patriarhiei Ierusalimului. Terenul a intrat în componența orașului Chișinău după anexarea interfluviului moldovenesc dintre Nistru și Prut de către Imperiul Rus în 1812, când acest târg nu prea mare devine capitala nou instituitei provincii „Regiunea (ulterior, din 1873, Gubernia) Basarabia”. Includerea locului în moșia Chișinăului se poate deja constata pe „Planul de dezvoltare în perspectivă a orașului”, alcătuit în 1817 de arhitectul și inginerul cadastral al Basarabiei Mihail Ozmidov. În scurt timp, în 1818, Patriarhia Ierusalimului a dăruit moșia Buicani coroanei ruse [1, p. 42-86, 95-123, 154-166].
O poză rară din perioada când se construia clădirea unde astăzi se află Președinția Republicii Moldova. Anii 1984-1987.
Sursa: pagina de Facebook, Radar Politic.
Articolul complet poate fi citit aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu