La 16 ianuarie 1937, în memoria a 20 ani de la Congresul Militar Moldovenesc din Chişinău, ofiţerii de rezervă (veterani) din Basarabia, în număr de 15 persoane, sub preşedinţia lui Gherman Pântea, asistat de Elefterie Sinicliu ca secretar, organizează comitetul care a decis ridicarea la Chişinău, prin colectă publică, a monumentului neuitatului rege al României Ferdinand I, Întregitorul de Neam şi Ţară.
Noi, ofiţerii de rezervă din Basarabia care, în anul 1917, am convocat şi organizat marele Congres Militar Moldovenesc din Chişinău, unde am proclamat autonomia Basarabiei, astăzi în anul 1937, când se împlinesc 20 de ani de la acest măreţ act istoric, care a fost preludiul Unirii cu Patria Mumă, conştienţi mai mult ca oricând de misiunea noastră naţională, credem că cel mai patriotic act, pe care suntem datori să-l facem, în momentul de faţă, este să închinăm inimile noastre cu devotament şi smerenie pentru înălţarea unui monument Marelui şi Neuitatului Rege Ferdinand I Întregitorul, sub a cărui glorioasă domnie s-a înfăptuit Unirea pe veci a Basarabiei cu România. Statuia Regelui Erou, în capitala Basarabiei noastre, va fi o pildă de pioasă recunoştinţă în amintirea Regelui Ţăranilor, pe cari i-a înstăpânit în brazda lor strămoşească şi, totodată, un simbol de granit şi neclintită credinţă în veşnicia pietrei de hotar, aşezată la graniţa Nistrului Românesc”.
În concepţia lui Gh. Pântea, statuia regelui Ferdinand I din Chişinău urma să fie „o pildă de pioasă recunoştinţă în amintirea Regelui Țăranilor, pe care i-a înstăpînit în brazda lor strămoşească şi totodată un simbol de neclintită credinţă în veşnicia pietrei de hotar, aşezată la graniţa Nistrului Românesc”.
Mai multe detalii pot fi citite aici.
Poze vechi dedicat monumentului Ferdinand I pot fi văzute aici, aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu