Oraşul Ungheni, de-a lungul anilor important centru administrativ, economic şi cultural dispune de un potenţial puternic de dezvoltare a turismului şi în special a turismului cultural. De-a lungul istoriei aici au avut loc multe evenimente istorice şi înseşi oraşul a dat naştere multor personalitati marcante, activitatea cărora face parte din patrimoniul cultural internaţional.
sâmbătă, 26 august 2023
Fii turist la tine în țară și află istoria orașului Ungheni
Când Lipcani devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. Descoperă frumusețea locului și fii turist la tine în țară
La sfarsitul secolui XIX - începutul sec. XX Lipcani devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. La târgurile săptămânale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, obiecte de metal, lână și unt, frânghii, etc. În acea perioadă Lipcani era unul dintre cele mai mari și dezvoltate orașe din nordul țării.
Istoria localității
Prima atestare documentară a localității datează cu 17 iunie 1429. Denumirea Lipcani provine de la tătarii lipcani care au populat odinioară această localitate, fiind strămutați în 1699 din Camenița.
În secolul XIX și începutul secolului XX Lipcani este un centru comercial în nordul Basarabiei. La tîrgurile săptămînale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, articole din metal, lînă și in, frînghii etc.
În perioada sovietică, Lipcani devine un important centru industrial. În oraș s-au deschis fabrici de conserve, bere, unt, combinatul de panificație, de deservire socială și multe alte unități economice. În anul 1998 orașul Lipcani a încheiat un acord de colaborare cu orașul Siret din România.
Resurse naturale
Fondul funciar al oraşului constituie:
• suprafaţa totală a intravilanului - 734,5 ha
• teren arabil - 248,4 ha;
• păşuni,fîneţe - 91,8 ha;
• păduri - 45,3 ha;
• bazine acvatice - 27,6 ha.
Sfera socială
Edificiul Liceului Teoretic a fost inaugurat în 1962, avînd o capacitate de 420 elevi. În prezent în incinta liceului studiază 319 elevi şi un colectiv de 32 profesori, personal tehnic în număr de 15 persoane. Liceul dispune de o sală de sport, sală festivă,bibliotecă, cantină.
Grădiniţa de copii a fost deschisă în anul 1972. Instituţia preşcolară este o grădiniţă tip predestinată pentru 6 grupe, cu o capacitate de 140 locuri. La moment activează 6 grupe cu 146 copii.
Mai multe pe moldovenii.md
Sursa pozelor: Vitalie Condratchi
marți, 15 august 2023
Fii turist la tine în țară și descoperă frumusețea din satul Lalova, raionul Rezina
Lalova este o localitate în raionul Rezina, Republica Moldova. Ea se află în partea de sud–est a raionului și dispune de resurse ale solului cum ar fi: pietriș, piatră, nisip, lut. Comuna este situată pe malul Nistrului și se întinde pe o suprafață de 11 ha. Bonitatea medie a solului în teritoriul comunei o constituie 69 balo / hectar.
Râul Nistru, vedere din satul Lalova, Hanul lui Hanganu |
Râul Nistru, vedere din satul Lalova, Hanul lui Hanganu |
Râul Nistru, vedere din satul Lalova, Hanul lui Hanganu |
Letopisețul scris al acestei localități începe încă din timpurile lui Ștefan cel Mare. Lalova a crescut absorbind în sine 3 siliști nistrene străvechi - Ețcani, Stodolna și Cobâleanca. Ocina trecu de la bătrânul Copcici, la nepoata Tatiana. Aflăm despre aceasta din cărțile domnești ștampilate de voievozii Petru Rareș (16 martie 1529) și Iliaș Rareș (3 aprilie 1550).
În 1668 stăpânea satele Lalova și Stodolna vistiernicul Gheorghe Ursachi. La 23 decembrie 1696 domnitorul Antioh Cantemir îi confirmă lui Iordache Rosset dreptul asupra satului Lalova "în hotar cu Stodolna și Horodiște", pe care îl cumpărase având martori pe mitropolitul Sava și boierul Nicolae Donici.
Administrația militară rusă, conform catagrafiei din 1772-1773 întregistra în Lalova 20 de gospodării și 31 capi de familii în Stodolna. În Lalova sunt supuși unui bir cumplit al trupelor țariste de ocupație.
În 1803 Lalova avea 68 de birnici, iar Stodolna - 51, toți în supușenia boierului Răducanu Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră în 1812.
Între 1812-1821 Zoița Rosetti stăpânea s. Lalova și avea frumoase livezi și mari plantații de tutun, iar boierul Vasile Buzdugan satul Stodolna, el e cel care în 1882 va deveni membru al judecătoriei din Orhei.
În satul Lalova puteți să vă odihniți la pensiunea Hanul lui Hanganu, care a devenit cunoscută în Republica Moldova.
Pagina de facebook a pensiunii poate fi accesată aici.
„O plimbare de două zile,700 km,de-a lungul Nistrului ,mai mult pe dealuri și păduri pină la Cioburciu cu trecere la Prut apoi de-a lungul riului in sus,codrii Călărașului cu finalizare in Lalova. Desigur cu vizite la colegii care ne-au fost în cale,unde am fost primiți cu mare plăcere și dragoste. Un mare mulțumesc Olesea Cojocaru de la ecoresort Butuceni, Pavel Țăranu pensiunea Meșter Faur,Ana Statov cu frumoasele fete de la Găgăuz Sofrasi.Ne-am fi dorit să vizităm mai multe locuri dar...” se scrie pe pagina de facebook a pensiunii Hanul lui Hanganu.
Album foto poate fi vazut aici.
Sursa textului despre localitate: wikipedia.org.
duminică, 13 august 2023
Fii turist la tine în țară și descoperă frumusețea orașului Călărași prin ochii fotografului Nicolae Sturza
Fii turist la tine în țară și descoperă frumusețea orașului Călărași prin ochii fotografului Nicolae Sturza.
Călărași, mai demult Călărași-Târg, este un oraș din raionul omonim din Republica Moldova. Călărași are sensul de soldat din cavalerie, cavalerist.
Călărașii constituiau unul dintre elementele principale ale vechii armate ale Țării Moldovei. În Moldova călărașii asigurau paza hotarului contra tătarilor și altor invadatori. Tot ei erau însărcinați să ducă corespondența la domn și de la domn. Orașul Călărași se așterne pe ambele maluri ale râului Bîc, în regiunea unor dealuri miraculoase de Codru, cam la jumătate de cale între Chișinău și Ungheni (59 de km până la Ungheni și 49 de km până la capitala Republicii Moldova și 132 km de municipiul Iași, România), îmbrățișând cele două artere de comunicație ce duc spre frontieră – autostrada și calea ferată.
Dealul de lângă Tuzara, acoperit cu o pădure seculară, are o altitudine de 383 de m, cel ce urcă spre Nișcani, pe șoseaua Călărași-Orhei, se înalță la 353 m.