sâmbătă, 26 august 2023

Fii turist la tine în țară și află istoria orașului Ungheni

Oraşul Ungheni, de-a lungul anilor important centru administrativ, economic şi cultural dispune de un potenţial puternic de dezvoltare a turismului şi în special a turismului cultural. De-a lungul istoriei aici au avut loc multe evenimente istorice şi înseşi oraşul a dat naştere multor personalitati marcante, activitatea cărora face parte din patrimoniul cultural internaţional.



Aici In 1877 poposeşte ţarul Alexandru II, ţar al Rusiei între anii 1855 -1881, care a efectuat la Ungheni o trecere în revistă a trupelor ruseşti dislocate aici şi care urmau să participe la războiul ruso-turc din 1877 - 1878. În cinstea acestui eveniment, mai târziu, în 1903 aici este construită o biserica, lacaş de cult care activeaza şi azi şi care poarta numele kneazului rus Alexandru Nevski, arhitect Alexandru Bernardazzi, personalitate care a jucat un rol deosebit in dezvoltarea arhitecturii regiunii, utilizand procedee şi elemente de arhitectură italiană, bizantină şi rusă.

Tot o biserică, cu numele « Sfântul Nicolae » a fost edificată în Ungheni în anul 1882 de către prinţul Constantin Moruzi, originar din partea locului, domnitor al Moldovei între anii 1877- 1882. Aici el moare în 1886, fiind înmormântat in cavoul bisericii, ctitorită de el.
Aici şi-a petrecut copilăria fiul său, Dumitru Moruzi, care mai târziu îşi face studiile la Sorbona, analist politic şi scriitor.

Aceste locuri păstrează memoria aflării aici a vestitului arhitect francez Alexandre Gustave Eiffel, care construieşte podul de cale ferată peste Prut în anul 1877, legând astfel cele două maluri ale râului.
Pe aici, in august 1885, trece tranzit cu trenul spre Odesa (Ucraina) Mihai Eminescu (1850- 1889), poet român, valoarea operei căruia a fost înalt apreciată pe arena mondială, făcând parte din patrimoniul cultural internaţional. Nu în zadar anul 1989, când s-au implinit lOO de ani de la trecerea in nefiinţă a poetului şi anul 2000, când s-au împlinit 150 de ani de la naşterea poetului a fost declarat de catre UNESCO, drept « Anul Eminescu ».
La Ungheni în 1871 îşi scrie o parte din operele sale prietenul lui Mihai Eminescu scriitorul clasic Ion Creanga (1839 - 1889), scriitor realist, care a trait şi a activat la Iaşi in calitate de invatator, inspector şcolar şi unde publică o parte din scrierile sale.
Memoria celor căzuţi în luptele pentru eliberarea oraşului de sub ocupaţia fascistă în anii celui de – al doilea război mondial este consfinţită în Complexul memorial consacrat ostaşilor cazuţi, în Troiţa Martirilor Neamului (edificata in 1994) în memoria pământenilor căzuţi în conflictul din Transnistria (1992), executată dupa modelul unei troiţe din anii razboiului II mondial, găsită in cavoul Bisericii "Sfântul Nicolae".
Străzile oraşului, parcurile, frontispiciile clădirilor păstrează amintirea despre înaintaşii neamului prin operele de artă sculpturală care se înalţă aici închinate clasicilor literaturii române Mihai Eminescu, Gheorghe Asachi, Ion Creangă.
Începând cu anul 2000, or. Ungheni găzduieşte Tabăra de Sculptură Ungheni, care se desfăşoară bienal în lunile august – septembrie şi la care participă sculptori profesionişti din Ţară şi de peste hotare, lucrările cărora sunt amplasate în aer liber în raza oraşului.
Alte evenimente culturale de amploare care se desfăşoară la Ungheni mai sunt Festivalul Obiceiurilor de lama (decembrie), Targul Olarilor (august).
Oraşul Ungheni dispune de condiţii de dezvoltare a turismului industrial prin existenţa în teritoriu a întreprinderilor industriale unice in ţară şi bazate pe tradiţii populare in domeniul ţesutului covoarelor, producerea articolelor de ceramică şi producerea vinurilor, activităţi întruchipate în activitatea Fabricii de covoare Ungheni, Fabricii de ceramică, unica de acest fel in ţară şi a Fabricii de vinuri.



Oraşul Ungheni, împreună cu imprejurimile sale dispune de condiţii suficiente pentru dezvoltarea ecoturismului. La o depărtare de doar 30 km. de or. Ungheni, traseul dinspre Chişinău, se află Rezervaţia naturală "Codrii", iar numai la 20 km.- Rezervaţia naturală "Plaiul fagului" - două din cele cinci rezervaţii naturale existente în Moldova, complexe ale naturii, păduri vechi aflate sub ocrotirea statului. Tot în această zonă se află cele mai înalte dealuri din Moldova şi cele mai adânci văi. Această regiune a impresionat mult pe cei ce au trecut prin aceste locuri prin varietatea reliefului, florei şi faunei. Nu în zadar Vasile Docuciaev (1846 -1903), naturalist rus, profesor la Universitatea din Peterburg, aflandu-se in Basarabia (Republica Moldova de astăzi) într-o expediţie, pe baza analizelor căreia publică studiul "Cu privire la solurile Basarabiei", numeşte această regiune "Elveţia basarabeană".
Aici sunt amplasate staţiuni de odihnă pentru turiştii din ţară şi de peste hotare.
Istoria intreagă a localităţii este concentrată în Muzeul de Istorie şi Etnografie a or.Ungheni, care dispune de un patrimoniu de circa 4 mii exponate catalogate, inclusiv şi din epoca paleolitcului şi o mare parte de exponate asupra datării şi provenienţei cărora se lucrează încontinuu.

În context, recomand atenției dvs să descoperi frumusețea orașului Ungheni pe înserat și Află obiectivele turistice ale raionului Ungheni.

Când Lipcani devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. Descoperă frumusețea locului și fii turist la tine în țară

La sfarsitul secolui XIX - începutul sec. XX Lipcani devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. La târgurile săptămânale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, obiecte de metal, lână și unt, frânghii, etc. În acea perioadă Lipcani era unul dintre cele mai mari și dezvoltate orașe din nordul țării.



Istoria localității

Prima atestare documentară a localității datează cu 17 iunie 1429. Denumirea Lipcani provine de la tătarii lipcani care au populat odinioară această localitate, fiind strămutați în 1699 din Camenița.

În secolul XIX și începutul secolului XX Lipcani este un centru comercial în nordul Basarabiei. La tîrgurile săptămînale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, articole din metal, lînă și in, frînghii etc.



În perioada sovietică, Lipcani devine un important centru industrial. În oraș s-au deschis fabrici de conserve, bere, unt, combinatul de panificație, de deservire socială și multe alte unități economice. În anul 1998 orașul Lipcani a încheiat un acord de colaborare cu orașul Siret din România.




Resurse naturale

Fondul funciar al oraşului constituie:

•    suprafaţa totală a intravilanului - 734,5 ha

•    teren arabil - 248,4 ha;

•    păşuni,fîneţe - 91,8 ha;

•    păduri - 45,3 ha;

•    bazine acvatice - 27,6 ha.







Sfera socială

Edificiul Liceului Teoretic a fost inaugurat în 1962, avînd o capacitate de 420 elevi. În prezent în incinta liceului studiază 319 elevi şi un colectiv de 32 profesori, personal tehnic în număr de 15 persoane. Liceul dispune de o sală de sport, sală festivă,bibliotecă, cantină.

Grădiniţa de copii a fost deschisă în anul 1972. Instituţia preşcolară este o grădiniţă tip predestinată pentru 6 grupe, cu o capacitate de 140 locuri. La moment activează 6 grupe cu 146 copii.


Mai multe pe moldovenii.md

Sursa pozelor: Vitalie Condratchi

marți, 15 august 2023

Fii turist la tine în țară și descoperă frumusețea din satul Lalova, raionul Rezina

Lalova este o localitate în raionul RezinaRepublica Moldova. Ea se află în partea de sud–est a raionului și dispune de resurse ale solului cum ar fi: pietriș, piatră, nisip, lut. Comuna este situată pe malul Nistrului și se întinde pe o suprafață de 11 ha. Bonitatea medie a solului în teritoriul comunei o constituie 69 balo / hectar.

Râul Nistru, vedere din satul Lalova, Hanul lui Hanganu

Râul Nistru, vedere din satul Lalova, Hanul lui Hanganu

Râul Nistru, vedere din satul Lalova, Hanul lui Hanganu


Letopisețul scris al acestei localități începe încă din timpurile lui Ștefan cel Mare. Lalova a crescut absorbind în sine 3 siliști nistrene străvechi - Ețcani, Stodolna și Cobâleanca. Ocina trecu de la bătrânul Copcici, la nepoata Tatiana. Aflăm despre aceasta din cărțile domnești ștampilate de voievozii Petru Rareș (16 martie 1529) și Iliaș Rareș (3 aprilie 1550).





În 1668 stăpânea satele Lalova și Stodolna vistiernicul Gheorghe Ursachi. La 23 decembrie 1696 domnitorul Antioh Cantemir îi confirmă lui Iordache Rosset dreptul asupra satului Lalova "în hotar cu Stodolna și Horodiște", pe care îl cumpărase având martori pe mitropolitul Sava și boierul Nicolae Donici.

Administrația militară rusă, conform catagrafiei din 1772-1773 întregistra în Lalova 20 de gospodării și 31 capi de familii în Stodolna. În Lalova sunt supuși unui bir cumplit al trupelor țariste de ocupație.

În 1803 Lalova avea 68 de birnici, iar Stodolna - 51, toți în supușenia boierului Răducanu Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră în 1812.

Între 1812-1821 Zoița Rosetti stăpânea s. Lalova și avea frumoase livezi și mari plantații de tutun, iar boierul Vasile Buzdugan satul Stodolna, el e cel care în 1882 va deveni membru al judecătoriei din Orhei.


În satul Lalova puteți să vă odihniți la pensiunea Hanul lui Hanganu, care a devenit cunoscută în Republica Moldova.



















Pagina de facebook a pensiunii poate fi accesată aici

O plimbare de două zile,700 km,de-a lungul Nistrului ,mai mult pe dealuri și păduri pină la Cioburciu cu trecere la Prut apoi de-a lungul riului in sus,codrii Călărașului cu finalizare in Lalova. Desigur cu vizite la colegii care ne-au fost în cale,unde am fost primiți cu mare plăcere și dragoste. Un mare mulțumesc 📍Olesea Cojocaru de la ecoresort Butuceni, 📍Pavel Țăranu pensiunea Meșter Faur,📍Ana Statov cu frumoasele fete de la Găgăuz Sofrasi.Ne-am fi dorit să vizităm mai multe locuri dar... se scrie pe pagina de facebook a pensiunii Hanul lui Hanganu.

Album foto poate fi vazut aici

Sursa textului despre localitate: wikipedia.org.

duminică, 13 august 2023

Fii turist la tine în țară și descoperă frumusețea orașului Călărași prin ochii fotografului Nicolae Sturza

Fii turist la tine în țară și descoperă frumusețea orașului Călărași prin ochii fotografului Nicolae Sturza. 



Călărași, mai demult Călărași-Târg, este un oraș din raionul omonim din Republica Moldova. Călărași are sensul de soldat din cavalerie, cavalerist. 



Călărașii constituiau unul dintre elementele principale ale vechii armate ale Țării Moldovei. În Moldova călărașii asigurau paza hotarului contra tătarilor și altor invadatori. Tot ei erau însărcinați să ducă corespondența la domn și de la domn. Orașul Călărași se așterne pe ambele maluri ale râului Bîc, în regiunea unor dealuri miraculoase de Codru, cam la jumătate de cale între Chișinău și Ungheni (59 de km până la Ungheni și 49 de km până la capitala Republicii Moldova și 132 km de municipiul Iași, România), îmbrățișând cele două artere de comunicație ce duc spre frontieră – autostrada și calea ferată.









Dealul de lângă Tuzara, acoperit cu o pădure seculară, are o altitudine de 383 de m, cel ce urcă spre Nișcani, pe șoseaua Călărași-Orhei, se înalță la 353 m.