duminică, 24 august 2025

Marea Dictare Națională – Ediția a III-a

Ministerul Educației și Cercetării te invită să iei parte la cel mai mare exercițiu de scriere colectivă din țară!



📅 Data: 31 august

🕘 Înregistrare: de la ora 09:00

🕙 Start dictare: ora 10:00

📍 Locație: Piața Marii Adunări Naționale

Vino să celebrăm Ziua Limbii Române într-un mod inedit și grandios, alături de mii de participanți! 🌟

🔗 Înscrie-te aici: bit.ly/mareadictare2025

🏆 Cei care vor obține cele mai bune rezultate vor fi premiați pe scenă.

👉 Pentru această ediție, în piață vor fi amplasate 1000 de bănci, oferind 2000 de locuri. Toți participanții vor primi la fața locului apă, foi, pixuri și chipiuri.

Nu rata ocazia de a fi parte dintr-un eveniment care scrie istorie!

Independența care ne unește, program artistic de Ziua Intependenței Republicii Moldova

Pe 27 august, de la ora 18:00, te așteptăm împreună cu familia și prietenii în Piața Marii Adunări Naționale să celebrăm Independența care ne unește.



Vom sărbători cu muzică, emoție și artiști îndrăgiți ai scenei noastre, într-o atmosferă plină de bucurie și mândrie pentru țara noastră.
🇲🇩 Unde: Piața Marii Adunări Naționale
🇲🇩 Când: 27 august, ora 18:00
Hai să cântăm, să dansăm și să celebrăm Independența care ne unește!
Pentru detalii, urmăriți pagina de Facebook a evenimentului, organizat de Guvernul Republicii Moldova. 
Spotul video poate fi urmărit aici.

Trasee turistice în Călărași: 5 rute ce îți dezvăluie farmecul rural

Primăvara aduce cu sine începutul sezonului turistic și al activităților în aer liber, iar în acest an, Călărașiul se pregătește să întâmpine vizitatorii cu cinci trasee turistice speciale, dedicate celor care doresc să exploreze frumusețile regiunii. Totodată, urmăriți pagina Muzeului de Istorie și Etnografie Călărași și Centrul Informare Turistica Calarasi.



Aceste trasee, create cu grijă de ghidul local Mariana Iurku, sunt un mix perfect de cultură, istorie și tradiții, oferind o oportunitate unică de a cunoaște zonele rurale ale Moldovei. Trasee turistice semiculturale pentru toate vârstele. Călărașiul pune la dispoziție cinci trasee turistice, special concepute pentru diverse categorii de turiști.

„Pentru început am creat trasee care pun accent pe muzeele și locurile de patrimoniu, dar în plin sezon, vom adăuga și trasee de aventură sau vitivinicole, care vor oferi o diversitate mai mare de activități pentru vizitatori,” a declarat pentru Locuri.mdMariana Iurku, ghidul local și autoarea traseelor.


La început de sezon, acestea sunt ideale pentru copii, studenți și pentru toți cei care doresc o experiență culturală în mijlocul naturii.



Traseele sunt axate pe vizite la muzee și locații cu o încărcătură istorică și culturală semnificativă, fiind o alegere perfectă pentru cei care vor să învețe mai multe despre tradițiile și obiceiurile regiunii.


Oieritul devine atracție turistică pentru copiii de la oraș

În era urbanizării accelerate, o stână din raionul Orhei s-a transformat într-un punct turistic inedit pentru copiii din Chișinău. Inițiativa îi aparține ciobanului Cristian Băietrău, care și-a deschis stâna de la Breanova pentru vizite organizate, oferind celor mici prima lor experiență autentică în lumea rurală, potrivit tv8.md.



Excursia începe cu hrănirea oilor și joaca printre miei, o activitate care îi încântă pe copii, mulți dintre ei văzând pentru prima dată o turmă adevărată. Drumeția de un kilometru până pe deal le oferă micuților ocazia să admire stâna de sus, înainte de a participa la un picnic rustic cu plăcinte de casă și compot pregătite de familia ciobanului.


În cadrul excursiei, copiii participă și la un atelier de preparare a untului de casă, învățând cum se obține produsul tradițional prin metode simple și naturale. După demonstrație, fiecare are ocazia să guste untul proaspăt întins pe pâine.

Continuarea pe agrotv.md.


Sursa: agrotv.md

Catedrala înălţată din 1836 în centrul Chișinăului

Monumentul de cult și însemnătate națională, edificat în urmă cu 176 de ani.

Se află în centrul Chișinăului și se bucură de o atenție sporită din partea cetățenilor. Unii o vizitează zilnic sau ocazional, alții o văd în treacăt, fiind atrași mai ales de porumbeii care, potrivit istoricului Iurie Colesnic, „sunt acolo din 1836”. Puțini, însă, îi cunosc și istoria. Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” este un monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură al Chişinăului, ansamblul arhitectural regăsindu-se şi în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.



Cadoul lui Gavriil Bănulescu-Bodoni

Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821), iar realizarea construcţiei a avut loc pe timpul arhiepiscopului Dumitru Sulima (1821-1844). Catedrala a fost edificată în axa catedralei vechi în 1836. La 15 octombrie același an, a avut loc sfinţirea ei şi a Clopotniţei. Autorul proiectului este Abraam Melnikov, arhitect, profesor la Academia Imperială de Arte, maestru al stilului empire rus.

Cartierele în care au fost amplasate Mitropolia și Catedrala au început a fi considerate drept centrul orașului. După cum se relatează într-o scrisoare din 25 aprilie 1913, Mănăstirea Galata i-a oferit acest teritoriu mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, „un teren de formă pătrată cu lungimea laturilor de 130 de stânjeni (se măsura cu stânjenul câte opt palme domnești după obiceiul pământului)”. Iar mitropolitul l-a cedat pentru înălțarea Catedralei.


Clopotnița, aruncată în aer, Catedrala – sală de expoziții

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, arhitectura Catedralei a avut de suferit. Reconstrucţia clădirii a fost efectuată cu unele abateri de la forma iniţială. Printre cele mai importante modificări este forma cupolei, care inițial a fost semisferică, iar acum este alungită. De asemenea, modificări au fost efectuate și în interior. Părțile tencuite creau impresia unor dale din marmură de culoare deschisă cu nervuri roz. După reconstrucții, aceștia au fost lucrați cu marmură adevărată.


Lucrările de restaurare au fost efectuate de către Gh. Cupcea (arhitect), I. Ștefănescu, I. Steriadi (pictor, profesor la Academia de Arte din București).

În decembrie 1962, la dispoziţia autorităţilor regimului comunist a fost aruncată în aer Clopotniţa, Catedrala fiind transformată în sală de expoziţii. Edificiul a fost retrocedat Bisericii în 1991.


Trei altare, unul închinat lui Ștefan cel Mare

Catedrala are o structură centrală clasică cu patru faţade. Construcţia este încununată de o turlă. Cele patru faţade au porticuri din şase coloane cu frontoane triunghiulare. Clădirea este construită din piatră şi cărămidă. Are trei altare, unul central şi două laterale. Cel principal - cu hramul Nașterea Domnului, cel din dreapta - cu hramul Sfântul Mucenic Nichita și cel din stânga - cu hramul Sfântul Ioan cel Nou, care ulterior au fost consacrate sfântului Alexandru Nevski și sfântului Nicolae, făcătorul de minuni. Astăzi, cele două altare laterale sunt închinate voievodului Ștefan cel Mare și Adormirii Maicii Domnului.

Iniţial, pereţii interiori erau decoraţi cu fresce executate de pictorul Koşarov. În perioada interbelică, de restaurarea picturilor murale s-a ocupat Ştefan Lemeni-Machedon. În 1942, pictorul Nicolae Stoica îşi ia angajamentul de a restaura picturile. Cele care înfrumuseţează interiorul Catedralei actualmente sunt semnate de Leonid Popescu şi Ghenadie Tâciuc.

Tamara Nesterov, arhitect, doctor în studiul artelor, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei: „Catedrala este cea mai importantă clădire de cult din Republica Moldova. Este monumentul istoric care datează din timpul când Basarabia era sub dominația Imperiului Rus. Catedrala reprezintă o arhitectură a istoriei”


Autor: Daniela Hadei, Ziarul Național.

miercuri, 20 august 2025

Oraşul Ungheni este una dintre cele mai vechi localităţi din Republica Moldova

 Prima sa atestare documentară dateză din 20 august 1462, într-un hrisov de la domnitorul Ştefan cel Mare. Există, însă, dovezi certe că aşezarea, la început sătuc, exista pînă la formarea statului medieval moldovenesc.

Iniţial, localitatea s-a numit Unghiul, probabil de la configuraţia locului pe care s-a constituit. Aici rîul Prut formează, prin cotire bruscă, un unghi perfect. Abia peste două secole, în anul 1645, aşezarea apare menţionată cu numele său actual, Ungheni.

Încă în secolul I – III d. Hr., pe aici îşi aveau drumul lor de negoţ grecii Pontului Euxin. Apoi, în evul mediu, vedem trecînd prin apropiere Drumul Sării, Drumul Pescarilor şi Marele Drum Comercial Tătăresc. Acest lucru a făcut ca localitatea să devină atractivă pentru derularea afacerilor comerciale. Nu în zadar, pe parcursul veacurilor XVII – XVIII, Ungheniul aparţinea unor negustori bogaţi, care serveau în calitate de creditori înşişi domnitorilor ţării.



Lucrurile în acest sens s-au amplificat după 1812, odată cu anexarea Moldovei dintre Prut şi Nistru de către Imperiul Rus. Cum providenţa l-a aşezat la răscrucea marilor căi de comunicaţie şi, mai important, între două mari centre economice: Iaşi şi Chişinău, soarta micului sătuc era pecetluită: posibilităţile sale de dezvoltare, avantajele pe care le oferea erau evidente. Nu a trebuit să treacă mult timp ca noul stăpîn să înţeleagă rostul. Împins încoace de interese geopolitice, Ungheniul i se arată acestuia destul de propice ca avanspost spre Europa de sud-est.



Începutul se puse în anul 1870, în cadrul reformei teritorial-administrative, cînd localităţii i se conferă statutul de centru de voloste cu 16 sate în subordine. Rolul hotărîtor, însă, în ascensiunea sa spre calitatea de oraş l-a avut construcţia, în anii 1871-1875, a căii ferate Chişinău-Ungheni-Iaşi. Vama ordinară de la Dănuţeni este închisă şi tot atunci, în 1875, vama de la Sculeni de categoria I a fost transferată la Ungheni. Acest fapt a transformat aşezarea în scurt timp în unul din cele mai importante puncte vamale la hotarul de apus al imperiului. Cîţiva ani mai tîrziu, pe aici va trece un alt drum de fier: Chişinău – Ungheni – Bălţi. Apoi, în 1899, a fost inaugurată şi navigaţia pe Prut, Ungheniul devenind astfel un port fluvial. Aceste schimbări au declanşat o bruscă creştere a numărului locuitorilor.



La recensămîntul din 1805, Ungheniul avea doar 215 locuitori. În 1897 însă numărul acestora crescu la 1827, iar zece ani mai tîrziu, în 1907, populaţia aşezării era de 2300 locuitori, astfel că  Direcţia Generală a Afacerilor Gospodăreşti de pe lîngă Ministerul Afacerilor Interne al Imperiului Rus cerea guvernatorului să instituie la Ungheni administraţie orăşenească.

Ascensiunea social-economică a Ungheniului a continuat şi în anii interbelici (1918-1941). Ungheniul era centru administrativ de plasă. Către 1930 aici existau trei bănci populare de credit, numeroase întreprinderi manufacturiere, de prelucrare, de comerţ. Localitatea a devenit cel mai mare centru de desfacere a mărfurilor din judeţul Bălţi. În anul 1932, Ungheniul avea deja 4250 locuitori.

Astfel, în 1940, cînd în rezultatul pactului Ribbentrop-Molotov, veniseră sovieticii, lor nu le rămăseseră decît să proclame oficial un fapt împlinit, şi anume: să acorde localităţii, la 26 august, acelaşi an, statutul de oraş şi centru raional.



După război încoace urbanizarea s-a desfăşurat în ritmuri rapide. S-a construit un număr mare de întreprinderi industriale. S-a investit apoi în construcţia capitală. Odată cu aceasta în componenţa localităţii au fost incluse cîteva sate vecine: Dănuţeni, în 1958, Bereşti şi Mînzăteşti, în 1972. Populaţia, ca urmare, a crescut numeric, ajungînd la 20.000 în anul 1973.

În rezultatul acestor schimbări, la 29 iulie 1972, Ungheniului i se atribuie statutul de oraş de subordine republicană, cu mari drepturi de autonomie locală.

În baza reformei organizării teritorial-administrative din anul 1998, oraşul Ungheni a devenit centru de judeţ. După revenirea la raioane, în anul 2001, Ungheni are statut de oraş, centru administrativ al raionului Ungheni. La 3 noiembrie 2016 orașului Ungheni i s-a acordat statutul de municipiu.

Sursa: pagina de Facebook a Consiliului raional Ungheni.

marți, 19 august 2025

Festivalul „Dor de Chișinău” aduce împreună oameni, povești și tradiții, într-o zi dedicată orașului pe care îl purtăm în suflet

Pe 24 august, Festivalul „Dor de Chișinău” aduce împreună oameni, povești și tradiții, într-o zi dedicată orașului pe care îl purtăm în suflet. Strada pietonală „Eugen Doga” se va transforma într-un spațiu al întâlnirilor și al descoperirilor – de la ateliere și expoziții ce vor ilustra istoria și frumusețea Chișinăului, la spectacole folclorice și recitaluri ce vor reuni artiști din țară și din diasporă. 



Ziua se va încheia cu un concert de gală, un moment de sărbătoare care va aduna toată energia și emoția acestei ediții într-un final memorabil.


Pentru mai mulde detalii, urmăriți pagina de Facebook a Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural a municipiului Chișinău.


Totodată, urmăriți pagina de Facebook pentru detalii, Travel in Moldova / Viajar en Moldavia / Călătorii în Moldova.

Aderați la grupul de Facebook, Travel in Moldova / Viajar en Moldavia / Călătorii în Moldova.

luni, 18 august 2025

27 august: ziua în care sărbătorim Independența prin turism, tradiții și gusturi local la Strășeni

Vino să descoperi 𝐒𝐭𝐫ăș𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐬𝐭𝐫𝐚ș𝐧𝐢𝐜 𝐝𝐞 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐨𝐬 și să te bucuri de un 🎷concert grandios, plin de ritm, culoare și emoție!



📅 𝐂â𝐧𝐝?  🔜 27 august, ora 12:00

📍 𝐔𝐧𝐝𝐞?  📍 Centrul Roa , mun. Strășeni, str. Ocolul Silvic

🛍 𝐂𝐞 𝐭𝐞 𝐚ș𝐭𝐞𝐚𝐩𝐭ă? Târg de produse locale, atmosferă de sărbătoare, tradiții autentice, experiențe turistice și surprize pentru toată familia!

💚 𝐒𝐭𝐫ăș𝐞𝐧𝐢: 𝐂ă𝐥ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐜ă𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐞𝐧𝐭𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 – ❤️fii parte din poveste, simte energia locului și lasă-te purtat de farmecul tradițiilor noastre!


Sursa: pagina de Facebook, Consiliul Raional Strășeni.

Rezervația natural-culturală „Cuconeștii Vechi” din raionul Edineț, Republica Moldova

Rezervația natural-culturală „Cuconeștii Vechi” este un adevărat colț de rai parte din patrimoniul național, situată în nord-vestul Republicii Moldova, în apropierea fostului sat Cuconeștii Vechi, pe malul stâng al râului Prut, în raionul Edineț. Această arie protejată reunește o combinație unică de valori naturale, istorice și spirituale, oferind vizitatorilor o experiență complexă, unde natura și cultura se împletesc armonios.



Valoare naturală

Rezervația se remarcă prin peisajele pitorești ale luncii Prutului, cu stânci calcaroase spectaculoase, păduri de salcâmi și arbuști rari, și o biodiversitate remarcabilă. Aici se pot întâlni specii de plante și animale protejate, unele endemice sau aflate pe cale de dispariție. Datorită acestui mozaic ecologic, zona are o importanță deosebită pentru conservarea habitatelor naturale specifice nordului Moldovei.

Patrimoniu istoric și cultural

Un capitol marcant din istoria locului îl constituie dispariția satului Cuconeștii Vechi, evacuat și demolat între anii 1976–1977, în urma construirii nodului hidroenergetic Costești–Stânca pe râul Prut. Această intervenție de amploare a dus la strămutarea forțată a locuitorilor și la ștergerea de pe hartă a unei așezări cu adânci rădăcini istorice și culturale. Cu toate acestea, memoria Cuconeștilor Vechi este păstrată vie prin rezervația care-i poartă numele și prin inițiativele culturale și spirituale dedicate acestui loc.



Dimensiunea spirituală

Un element de o profundă semnificație este faptul că satul Cuconeștii Vechi este locul de naștere al Sfântului Sofian de la Antim (Boghiu), una dintre cele mai luminoase figuri ale Ortodoxiei românești din secolul XX. În mijlocul rezervației se află Casa Muzeu a Sfântului Sofian, amenajată în satul natal al sfântului, unde vizitatorii pot descoperi aspecte din viața, activitatea și moștenirea sa duhovnicească. Alături, se construiește o biserică cu hramul Sfântului Sofian, care a devenit un loc de pelerinaj, rugăciune și comemorare a valorilor spirituale și identitare ale locului.

Unul dintre cele mai pitorești și îndrăgite locuri din rezervație este Foișorul de pe Prut al Sfântului Sofian – o construcție simplă, dar cu o puternică încărcătură simbolică. Așezat pe o înălțime naturală, foișorul oferă o vedere panoramică spectaculoasă pe zeci de kilometri, peste meandrele Prutului, pădurile riverane și câmpiile vecine. Este un loc de liniște, contemplație și rugăciune, unde sufletul se poate odihni în armonie cu frumusețea Creației.



Inițiative culturale și valorificare durabilă

Toate aceste eforturi de redescoperire și promovare a valorilor zonei sunt posibile datorită implicării Asociației Cultural-Istorice „Nouă Galilee”, care de mai mulți ani pune în valoare istoria, spiritualitatea și potențialul turistic al locului. Prin proiecte culturale, activități de voluntariat, cercetare, pelerinaje și evenimente publice, asociația contribuie activ la renașterea memoriei Cuconeștilor Vechi și la includerea acestei zone în circuitul național și internațional al patrimoniului viu.

Turism și educație ecologică

Rezervația „Cuconeștii Vechi” este un punct de atracție pentru turiștii interesați de natură, drumeții, observarea păsărilor și fotografie, dar și pentru cei dornici să exploreze locuri necunoscute. De asemenea, este un cadru ideal pentru activități de educație ecologică și valorificare a patrimoniului rural.

Rezervația natural-culturală „Cuconeștii Vechi” este un loc unde natura, istoria și credința se întâlnesc și dau naștere unei moșteniri care merită cunoscută, păstrată și transmisă.

Pentru a vizita împreună cu ghidul local Rezervația Cultural Naturală “Cuconeștii Vechi” și Casa Memorială “Sfântul Sofian Boghiu”, trebuie să faceți o programare prealabilă la nr. de telefon: +373 (61) 092717.





Atenție, Rezervația este în zona de frontieră! Pentru obținerea permisului de aflare în zona de frontieră, accesați epermis.border.gov.md.

Carol Schmidt, primarul de ettnie germană - cel mai longeviv primar al Chișinăului: scurtă biografie

Pe data de 25 iunie marcăm ziua de naștere a  primarului care s-a aflat cel mai îndelungat timp la cârma Chișinăului - Carol Schmidt. S-a născut la Bălți, în familia lui Alexander Schmidt Senior, german basarabean, chirurg la Direcția Medicală a Basarabiei. Mama lui Carol Schmidt era de origine poloneză. 



Fiind la cârma capitalei din 1877 și până în 1903 a contribuit la construirea capelei din cartierul Râșcani și a câtorva case pentru invalizi (1877-81). Datorită contribuției sale, au fost pavate străzi, a fost deschis un azil pentru pribegi (1899), a construit Amfiteatrul popular cu o sală de spectacole (1900), a fost dezvelit bustul lui A. Pușkin, au fost trase primele linii de tramvai (1881-95), a fost construit primul apeduct și rețeaua de canalizare a orașului, s-a introdus iluminatul stradal, s-au construit numeroase edificii publice  precum : Școala Reală (1886), Gimnaziul de Fete  Principessa Natalia Dadiani (1900), Muzeul de istorie a ținutului (1889), sediul actual al Primăriei (1901) etc.. 

 Carol Schmidt, a fost membru al Comitetului Basarabean de Tutelare a Orfelinatelor, președinte al Direcției Chișinău a Societății de Ajutorare a Tinerilor Studioși, epitrop al Liceului de Comerț și al Școlii Reale.

A fost inițiatorul deschiderii unui muzeu al școlilor, a Societății Muzicale Armonia și a școlii orășenești de Arte Plastice (1894, azi - Colegiul de arte plastice Alexandru Plămădeală).

Carol Schmidt a fost unicul primar în cinstea căruia orășenii au cerut ca una dintre străzi să-i poarte numele, pe când încă se afla în viață . Se întâmpla în 1902, când se împlineau 25 de ani cu Schmidt în fruntea orașului. Vechea stradă Gostinnaia (rus. Гостинная), pe care locuia Schmidt, a devenit strada Carol Schmidt (rus. Шмидтовская), păstrându-și acest nume până în 1944. În prezent o stradă de la Telecentru poartă numele lui. 

În luna aprilie 1903 a fost ultima picătură care a umplut paharul și l-a determinat pe Carol Schmidt să demisioneze. El, care făcuse extrem de mult pentru europenizarea orașului, nu putea concepe ca aici locuitorii pot avea o mentalitate atât de sălbatică. Așa și-a motivat demisia. Un om sensibil și cult ca el era incompatibil cu sutele negre care dictau moda politică a zilei. Altă lecție nu putea fi dată orășenilor decât demisia...”

Pantelemon V. Sinadino, ,,Chișinăul nostru" (rus. ,,Наш Кишинев"), 1903-1904.







Sursa: pagina de Facebook a Muzeului de Istorie a Orașului Chișinău - Chisinau City History Museum  (Turnul de apa)

Un zid care va spune istoria noastră: „Poarta Țărnii” din Pitușca devine scenă a memoriei colective

La intrarea în satul Pitușca, din raionul Călărași, un perete aparent banal este pe cale să devină una dintre cele mai mari lucrări murale cu tematică istorică din Republica Moldova. Este vorba despre proiectul „Istoria Neamului”, inițiativă artistică și comunitară, care își propune să transforme acest spațiu într-un veritabil altar vizual al identității noastre.

Imagine: Primăria Pitușca


„Ne-am dorit ca generațiile viitoare să aibă nu doar povești spuse în șoaptă despre trecutul nostru, ci și o imagine concretă, emoționantă, vizibilă de la o poștă. Un loc unde istoria prinde culoare, lumină și spirit”, a explicat Valeriu Zaharia, coordonatorul proiectului.


Peste 300 de metri pătrați de memorie în culorile tricolorului

Lucrarea monumentală va fi realizată pe un zid cu o suprafață de aproximativ 250–300 m², amplasat la „Poarta Țărnii”, loc emblematic pentru comunitate. Peretele va fi pregătit, tencuit și pictat de artiști plastici, cu contribuția locuitorilor satului, care s-au oferit voluntar să participe la etapele pregătitoare și de iluminare arhitecturală. Pe timp de noapte, lucrarea va fi scăldată în luminile tricolorului – albastru, galben și roșu – oferind un spectacol vizual cu puternică încărcătură simbolică.

Detaliile pot fi citite aici.

Cum a ajuns municipiul Ungheni prima localitate din RSSM care să aibă o strada Mihai Eminescu

Din dorința de subjugare a mentalului uman, regimul sovietic a ținut să utilizeze denumirile străzilor în localități ca mijloc ideologic de manipulare a individului.



Mai mult, în RSSM și implicit în Ungheniul sovietic, străzile, pe lângă faptul că mai toate aveau denumiri impregnate adânc în ideologia comunistă, acestea erau etalate exclusiv în limba rusă, se comunică pe pagina de facebook al Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni


Textul a fost preluat integral de pe pagina Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni fără careva ingerință în conținut. Scopul – promovarea istoriei și valorilor locurilor natale.


Toată informația o puteți citi aici și aici.

duminică, 17 august 2025

Ce trebuie să știi despre Barajul Stânca-Costești, amplasat pe râul Prut, exact la granița dintre România și Republica Moldova

Barajul Stânca-Costești este amplasat pe râul Prut, exact la granița dintre România și Republica Moldova. Construit pentru a controla debitul râului, el joacă un rol vital în prevenirea inundațiilor și în asigurarea unui flux constant de apă.



Barajul #Stânca-Costeşti este cea mai mare #construcție hidrotehnică din #România cu rol în managementul inundațiilor. Ca să realizați anvergura și importanța ei, aceasta are cea mai mare capacitate de stocare dintre toate lucrările, reușind să acumuleze un volum de peste 1 miliard de mc de apă. În anii 2008, 2010 și 2020, lucrarea a preluat în condiții de siguranță debite istorice cu o probabilitate de revenire de o dată la 100 de ani. În acest fel, populația care trăiește de-a lungul râului #Prut a fost mai protejată de riscul inundațiilor.

Barajul este al doilea ca importanţă după Porțile de Fier I, administrat de Hidroelectrica și al treilea din #Europa, dacă nu luăm în calcul regiunile estice ale Rusiei.

📌Administrat împreună cu Republica Moldova, toate deciziile sunt luate în comun de către reprezentanţii celor două părţi. Din partea României, lucrarea este administrată de către colegii noștri de la Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti.

Video - aici

Un alt reportaj video, de la FOCUS Prima TV, poate fi văzut aici

Putere hidroelectrică

Barajul nu este doar o barieră pentru ape, ci și o sursă importantă de energie. Centrala hidroelectrică integrată transformă forța râului în electricitate, alimentând comunități de pe ambele maluri ale Prutului.

🤝 Simbol al colaborării

Construcția barajului a fost un proiect comun între România și Republica Moldova, unind resurse, cunoștințe și eforturi. Astăzi, el rămâne un simbol al cooperării transfrontaliere și al legăturilor culturale dintre cele două țări.

🌱 Beneficii pentru mediu

Prin reglarea nivelului apei și irigarea terenurilor agricole, barajul susține ecosistemele locale și dezvoltarea agriculturii. De asemenea, contribuie la reducerea riscului de secetă în perioadele critice.

🏞 Atracție pentru vizitatori

Pe lângă rolul său tehnic, Barajul Stânca-Costești este și un punct de atracție pentru iubitorii de peisaje și pasionații de inginerie. Panorama lacului de acumulare și liniștea zonei îl transformă într-un loc perfect pentru o escapadă în natură.


În anii ’70 ai secolului trecut, odată cu construcţia barajului Costești-Stânca, şapte localităţi de pe malul drept şi alte şase de pe cel stâng au fost strămutate integral sau parţial. Mii de oameni au lăsat vatra strămoşească şi şi-au reclădit gospodăriile din temelii. 

Urmăriți un video, realizat de Eugenia Crețu, jurnalistă la Europa Liberă Moldova. 

Pagina de Facebook: Știați că?