vineri, 13 decembrie 2024

PORȚIA de istorie | Cele 61 de zile care au marcat apariția, existența și unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România (LONGREAD)

Finele anului 1917 și începutul lui 1918, au găsit o Basarabie aflată într-o situație tot mai tensionată. Autoritatea Sfatului Țării, tot mai contestată, nu se extindea nici măcar în întreg Chișinăul. Între timp, fosta gubernie rusă devenise un loc al confruntărilor dintre bolșevici și trupele române, fiind totodată amenințată și de pretențiile emise de Rada Supremă de la Kiev.



Intervenția armatei române în Basarabia a făcut din trupele sale singura putere importantă, bine organizată și disciplinată, care era prezentă acum pe teritoriul dintre Prut și Nistru, marcat de multiple episoade de anarhie. De altfel, prezența lor a corespuns într-un fel sau altul și dorinței manifestate de guvernul Marghiloman, instalat la 18 martie 1918, de a încorpora regiunea răsăriteană a fostului Principat al Moldovei. 


Intenția nu e surprinzătoare. Era știut că, încă din noiembrie 1917, Germania propusese României cedarea Basarabiei, pentru a mai compensa din pierderile majore suferite de Regat, în temeiul păcii pregătite la Buftea, care era per total nefavorabilă.


O continuă anarhie

Cele 61 de zile de existență a Republicii Democratice Moldovenești, de jure independentă, au fost în linii mari marcate de o anarhie și o serie de evenimente haotice, care erau scăpate de sub controlul autorităților de la Chișinău. În zonele rurale, mai ales în nordul și sudul provinciei, puternic colonizate în perioada țaristă, existau puternice mișcări țărănești pro-bolșevice, care în principal se axau pe apărarea pământurilor obținute, ce-i drept nu prin cele mai legale mijloace.


O altă particularitate a fost continua stare de teamă și frică, față de un eventual atac al bolșevicilor asupra Basarabiei, care ar fi anulat proiectele fie de independență, autonomiei sau Unire cu România. De altfel, România însăși trecea printr-una dintre cele mai grele perioade din istoria sa.


Cu un guvern refugiat în exil la Iași, jumătate de țară pierdută și forțată să încheie o pace nefavorabilă, pusă la pământ din punct de vedere economic și cu trupe puțin numeroase, România nu era suficient de capabilă pentru a pune și a instaura ordinea completă în întreaga Basarabie.


Articolul complet poate fi citit pe agora.md.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu