Știința în Chișinăul interbelic, o panoramă generală a vieții științifice din cadrul celui de-al doilea oraș ca mărime, după numărul populației, al României întregite

Studiul de față prezintă o panoramă generală a vieții științifice din cadrul celui de-al doilea oraș ca mărime, după numărul populației, al României întregite. Au fost cercetate materiale inedite de arhivă, presa timpului, surse iconografice și literatura de specialitate. Radiografia vieții științifice din Chișinău demonstrează interese pentru domenii ce vizează identitatea, istoria, limba, patrimoniul, dar și sfere ale științelor reale și naturale. Au fost prezentate profiluri instituționalizate de personalități ale științei și culturii, precum și studii de caz relevante. Materialul cercetat îi permite autorului să demonteze mitul propagandistic de sorginte sovietică potrivit căruia în Basarabia interbelică, implicit în Chișinău, nu existau instituții de cercetări științifice relevante.

După Marea Unire, Chișinăul devine centrul științific al Basarabiei, punându-se accentul pe resursa umană calificată în domeniul științei. În această perioadă a fost ajustat cadrul legal de activitate, au fost realizate cercetări de teren, modernizată infrastructura de cercetare, deschise noi centre științifice și organizate diferite manifestări științifice. Cercetarea s-a diversificat ca tematică, au fost publicate lucrări științifice în limba română și limbi de circulație europeană etc. Chișinăul se includea gradual în sfera științifică europeană. 

PERSONALITĂȚI INCLUSE ÎN SFERA ȘTIINȚEI ROMÂNEȘTI ȘI A CELEI UNIVERSALE

Prima acțiune majoră de includere a personalităților de prim rang din Basarabia în sfera științifică și culturală a României a fost alegerea acestora în forumul științific suprem al țării. În contextul Unirii Basarabiei cu România, împreună cu transilvăneanul Alexandru Lapedatu, au fost aleși în Academia Română, la 10 octombrie 1918, în calitate de membri titulari ai Academiei Române politicianul Ion Inculeţ (1884–1940) şi istoricul Ştefan Ciobanu (1883–1950), vicepreședinte al Academiei Române în anii 1944–1948. La câteva zile, pe 15 octombrie 1918, în calitate de membru corespondent a fost desemnat publicistul şi omul politic Pantelimon (Pan) Halippa (1883–1979) [1]. Trebuie menționat că istoricul Ştefan Ciobanu a conferențiat în cadrul Academiei Române despre cultura românească din Basarabia aflată în componența Imperiului Rus. 

Articolul a fost scris de Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie, conferențiar universitar. Articolul complet paote fi citit aici.